De când am început să cercetez mai amănunțit situația familiilor monoparentale, mi-am dat seama cât de complicată poate fi uneori viața. Gândiți-vă doar la faptul că, spre deosebire de majoritatea copiilor care au trecut în certificatul de naștere atât mama cât și tata, în prezent avem în România mii sau zeci de mii de copii care au liniuță în dreptul tatălui. Evident, sprijinul pe care tatăl și familia acestuia ar trebui să îl ofere copilului este total inexistent în aceste cazuri. Nu există susținere financiară, nu există implicare emoțională, nu poate fi vorba de vreo moștenire.
Mai mult, deși această categorie de familie monoparentală există de când lumea, nimeni nu s-a gândit până acum la oferirea unui sprijin real, măcar la nivelul pe care îl au alte categorii similare. Să luăm bunăoară cazul burselor sociale acordate studenților.
Acestea sunt reglementate de ordinul 3392/2017. Astfel, art. 5, alin 3 spune că: „Bursele sociale au rolul de a asigura condiţii minime de
subzistenţă pentru studenţii proveniţi din medii socioeconomice defavorizate, din familii defavorizate şi celor pentru care s-a dispus ca măsură de protecţie plasamentul, în vederea parcurgerii programelor de
studii universitare la care sunt înscrişi.”
Conform aceluiași ordin, art. 6, alin 2 stabilește beneficiarii burselor sociale:
Beneficiarii burselor sociale sunt:
a) studenţii orfani de unul sau ambii părinţi, respectiv pentru care s-a dispus ca măsură de protecţie plasamentul şi care nu realizează venituri peste plafonul pentru acordarea bursei sociale;
b) studenţii bolnavi TBC, care se află în evidenţa unităţilor medicale, celor care suferă de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbţie grave, insuficienţă renală cronică, astm bronşic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice, boli rare, tulburări din spectrul autist, boli hematologice (hemofilie, talasemie etc.), surditate, fibroză chistică, cei infestaţi cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, cei cu handicap locomotor, spondilită anchilozantă sau reumatism articular şi cu orice alte boli cronice pe care senatele universitare le pot lua în considerare;
c) studenţii a căror familie nu a realizat în cele 3 luni înainte de începerea semestrului/anului universitar un venit lunar net mediu per membru de familie mai mare decât salariul de bază minim net pe economie.
Evident, în cazul copiilor care au liniuță în buletin, putem vorbi despre o nedreptate – locul acestora fiind la litera A, alături de studenții orfani și de cei pentru care s-a dispus plasamentul.
Împreună cu colega mea Melinda Dincă, lector universitar doctor la Universitatea de Vest din Timișoara, în 25.11.2019 am trimis un email și am informat-o pe doamna ministru Monica Anisie despre acest aspect solicitându-i emiterea unui ordin nou în așa fel încât să se repare nedreptatea existentă iar această categorie să beneficieze de drepturi conforme cu statutul de grup defavorizat.