Pentru un părinte, cea mai mare provocare nu este să își educe copiii ci
să se educe pe el însuși în așa fel încât să fie un bun părinte!

Cum au ajuns copiii mei să iubească literatura

Copiii mei citesc destul de mult, dar cel mai important, citesc cu plăcere!

Postam zilele trecute, pe pagina personală de facebook, o poză cu fiul meu citind o carte (poza de mai jos) și spuneam că a citit-o într-o zi. Ținând cont că el are aproape 12 ani iar cartea are 357 de pagini, informația a atras atenția multor prieteni, unii întrebându-mă cum am reușit să îl determin să citească.

Nu am pretenția că dezvălui cine știe ce secret, dar pot spune cum am procedat eu.

Primul pas, atunci când copilul este încă mic, seară de seară citim povești. Pe măsură ce crește, îl încurajăm să citească el titlurile și câte o propoziție, frază sau chiar câte o poveste întreagă. Uneori, după ce citim câte o poveste îl încurajez să o repovestească, folosind propriile sale cuvinte. Pare un lucru banal, dar ritualul acesta dacă este repetat des creează conexiune. Copiii se simt iubiți și apreciați. În plus învață cuvinte noi și se obișnuiesc cu cărțile.

Al doilea pas, când copilul deja poate să citească binișor, apar cărțile lui. Sunt cărți speciale pentru copii de 6-7-8 ani, cărți cu povestioare drăguțe, cu scris mare și imagini sugestive. La început stau lângă ei când citesc, dându-le ocazia să citească cu voce tare și să mă întrebe ce înseamnă cuvintele pe care nu le înțeleg. Ulterior, încep să citească în gând și, treptat, ajung să citească singuri-singurei. Și în această etapă un loc important îl ocupă povestitul. Încurajez frecvent copiii să îmi povestească ce au citit și mă arăt interesat de lecturile lor.

 

Alte elemente care contribuie la creșterea interesului lor pentru citit:

  • Mie îmi place să citesc și ei văd asta, citesc aproape zilnic, am mereu o mulțime de cărți în preajma mea
  • Scot în evidență câștigurile pe care le au oamenii care citesc, subliniez faptul că apreciez că au învățat cuvinte noi și că se exprimă frumos etc.
  • Mergem frecvent în librărie, uneori cumpărăm cărți, alteori doar le răsfoim și ne planificăm să le cumpărăm după ce le citim pe cele deja începute
  • Niciodată nu insist să citească o carte sau o poveste care nu le place, chiar dacă eu o consider utilă sau frumoasă
  • Nu fixez un obiectiv din numărul de cărți citite. Cititul trebuie să fie o activitate plăcută și voluntară. Am trei copii, evident, nu toți citesc la fel de mult. Fiecare este felicitat pentru propriile reușite și încurajat în direcția în care dorește și are potențial să se dezvolte.

Mai vreau să abordez, separat, două aspecte importante:

Un aspect important îl reprezintă școala. Eu o consider importantă și îmi încurajez copiii să o considere la fel. Se întâmplă însă să apară momente când primesc de citit cărți care nu le plac și se supără că, în loc să citească povestea sau romanul ales de ei, trebuie să citească o lectură impusă. De asemenea, școala nu îi încurajează prea mult să își dezvolte abilitățile creative. Asta este, încercăm să ne adaptăm.

Al doilea aspect important: tehnologia. Dacă accesul la tehnologie este permanent, cu greu poate o carte să rivalizeze, mai ales la început, când copilul nu este încă pătruns de plăcerea lecturii. Copiii mei au acces limitat la tehnologie, se pot juca și pot accesa internetul (sunt chiar mult mai pricepuți decât mine în asta), dar timpul petrecut în mediul virtual este limitat, potrivit vârstei lor.

O ultimă remarcă. Importantă. Supărat că fata lui nu citește, un prieten mi-a mărturisit că abia așteaptă să ajungă acasă și să o pedepsească punând-o să citească… Bine că mi-a mărturisit chestia asta pentru că l-am împiedicat să facă o prostie. Cum să îți determini copilul să citească din plăcere dacă tu îl pedepsești așa? Cititul trebuie să fie o activitate plăcută, nu o pedeapsă!

 

PS – o completare de la Darius (băiatul meu cel mare)! Nu dezarmați dacă vedeți că la început copilul nu vrea să citească sau chiar adoarme citind (da, i s-a întâmplat și lui). Nu îl certați pentru asta. Căutați eventual o carte mai bună, sau, dacă este la început, sugerați-i să citească din cărți mai ușoare și mai mici.

 

Succes!